Importanţa bucatelor în alimentaţia omului

Sănătatea omului depinde în principal de organizarea fundamentală ştiinţific a alimentaţiei. Particularitatea ei constă în faptul că hrana trebuie să satisfacă nu numai cantitativ, dar şi calitativ necesităţile fiziologice ale organismului uman. Alimentaţia este cel mai important factor al mediului externm deoarece el influenţează lentm dar continuă dezvoltarea organismuluim întreţinere sănătoasaă şi capacitatea de muncă individuală. Chiar în condiţii optime de mediu, daca alimentaţia nu este echilibrată sănătatea omului se resimte. Tehnologia preparării bucatelor se bazează pe tradiţiile artei culinare popularem pe experienţa bucătariilor profesionişti, precum şi pe realizările ştiinţei despre alimentaţie.

Prepararea bucatelor este una dintre cele mai vechi îndeletniciri ale omului. Procedeele tradiţionale de tratare a produselor alimentare şi reţetele preparatelor,  sau format în rezultatul evoluţiei de secole. Ele nu sunt întîmplătoare, arbitrare, ci sau format sub influienţa factorilor de ordin natural, economic, social istoric. De aceea arta culinară populară este raţională în principiu şi corespunde modului corect de viaţă a omului.

         Bucătarii profesionişti au dezvoltat şi perfecţionat procedeele de tratare culinară, lărgind sortimentul preparatelor. Însă prepararea bucatelor rămînea rudimentară, meşteşugărească şi a fost numită îndeletnicire de bucătar, sau culinărie (de la cuvîntul latin „culino” – bucătărie).

Despre arta culinară au scris cugetătorii Romei Antice, Greciei şi Orientului. Deosebit de multe cărţi de culinărie sau editat în Franţa în sec.XVIII – XIX (Coreme, Escoffier, Cremon ş.a). ;ulte cărţi de culinărie au fost traduse in limba rusă.

Prima carete originală de culinărie a fost editată în Rusia în anul 1779 („Pavarennie zapiscki” de S. Drucovţea). Apoi în anul 1796 a apărut dicţionarul de bucătărie în cîteva volume „Slovaripovarennii” de V. Levşin, în care a fost descrisă bucătăria populară rusă şi bucătăriile ţăriilor europene. De o popularitate deosebită sa bucurat cartea autoarei K. Avdeieva „Rucinaea  kniga russka opîtnoi hozeaiki”, editată în anul 1841, care conţinea reţete şi tehnologia preparării bucatelor.

Tentativa de studiere şi fundamentare  teoretică a proceselor culinare pot fi întîlnite în lucrările lui Mihail V. Lemonosov.,Dimitrii T. Mendeleev ş.a. Însă fondator al culinăriei ştiinţifice în Rusia trebuie considerat D. W. Kansin – autorul renumitei lucrări „Anţiclopedia pitanio”, apărută în anul 1898. Această lucrare cuprinde astfel de capitole ca „Fizica şi Chimia culinară” ş.a.m.d.

         Crearea reţelei largi de întreprinderi ale alimentaţiei publice după Marea Revoluţiei Socialistă din Octombrie a necesitat elaborarea unor procedee noi de preparare a alimentelor şi docomentaţiei normative tehnologice. Culinăria s-a transformat în tehnologie a preparatelor culinare.